10 miliarde de ani pentru a citi cea mai lungă „demonstraţie matematică”

10 miliarde de ani pentru a citi cea mai lungă „demonstraţie matematică”

Un om ar avea nevoie de 10 miliarde de ani pentru a putea citi cea mai mai lungă „demonstraţie matematică” construită vreodată pentru rezolvarea unei probleme.

Bicolorarea tripleţilor pitagoreici” este o problemă care-i frământă pe matematicieni de peste 35 de ani. La Conferinţa ştiinţifică internaţională „SAT2016”, organizată la Bordeaux, Franţa, trei informaticieni americano-britanici au găsit în sfârşit rezolvarea, graţie unui algoritm de concepţie franceză şi a unui supercalculator.

Rezultatul? O demonstraţie de o mărime echivalentă „tuturor textelor în format numeric deţinute de Biblioteca americană a Congresului”, adică 200 de teraocteţi sau 200.000 de miliarde de octeţi (unitatea de bază a memoriei informatice), după cum precizează un articol al Centrului naţional francez de cercetare ştiinţifică (CNRS). Prin comparaţie, recordul precedent, stabilit în 2014, vorbea despre „doar” 13 miliarde de octeţi.

Românii şi tehnologia: le place, dar nu înţeleg termenii!

Enunţul problemei este considerat simplu de către matematicieni: „este posibil de a colora fiecare număr întreg pozitiv (1, 2, 3, 4, 5….) în albastru sau în roşu în aşa fel încât niciun triplet întreg (grup de trei elemente) a, b şi c care satisface faimoasa ecuaţie a lui Pitagora a2 + b2 = c2 să fie de aceeaşi culoare”? Altfel spus, pentru tripletul 3, 4 şi 5, dacă 3 şi 5 sunt albastre, 4 trebuie să fie roşu, şi aşa mai departe…

La această întrebare, trio-ul de informaticieni a răspuns nu; „este posibil să se coloreze astfel numerele întregi până la 7.824, dar nu mai mult”, a explicat Laurent Simon, de la Laboratorul de cercetare informatică Labri, Universitatea din Bordeaux/CNRS. Un răspuns imposibil de a-i satisface pe oameni, deoarece există mai mult de „10 la puterea 2.3000 de moduri de a colora aceste numere până la 7.825”, după cum a precizat cercetătorul aflat la originea algoritmului care a permis acest nou record!

Pentru a demonstra acest lucru, Marijn Heule (Universitatea Texas, Austin), Oliver Kullmann (Universitatea din Swansea) şi Victor Marek (Universitatea Kentucky din Lexington) au format şiruri utilizând diverse tehnici pentru a reduce posibilităţile la 1.000 de miliarde, după care le-au tratat pe „pachete”. După aceasta, supercalculatorul Stampede de la Universitatea din Texas nu a mai avut nevoie decât de două zile pentru a trece în revistă şi a furniza dovezile căutate de peste 35 de ani…

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.