44% din elevi nu înţeleg ce citesc. România, cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasament PISA

44% din elevi nu înţeleg ce citesc. România, cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasament PISA

Clasamentul PISA 2018 publicat marţi, 3 decembrie, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reflectă o poziţionare a sistemului naţional de educaţie din România sub valorile medii înregistrate la nivelul ţărilor participante, potrivit gpseducation.oecd.org.

Lectură

În ceea ce priveşte lectura, care a fost secţiunea principală a clasamentelor PISA din 2015 şi 2018, elevii de 15 ani din România au obţinut anul trecut scorul de 428 de puncte, comparativ cu media de 487 de puncte înregistrată în ţările OCDE. Fetele din ţara noastră citesc mai bine decât băieţii, cu o diferenţă statistică semnificativă de 34 de puncte procentuale (media OCDE: 30 de puncte procentuale în favoarea fetelor).

Matematică

În medie, elevii români de 15 ani au obţinut un scor de 430 de puncte, în comparaţie cu media de 489 de puncte din cadrul ţărilor OCDE. Băieţii se descurcă mai bine decât fetele, cu o diferenţă statistică neimportantă de cinci puncte procentuale (media OCDE: 5 puncte procentuale în favoarea băieţilor).

Ştiinţe

În România, media performanţelor şcolare la materiile ştiinţifice obţinute de elevii de 15 ani a fost de 426 de puncte, sub media de 489 de puncte din cadrul ţărilor membre OCDE. Fetele au obţinut note mai bune decât băieţii, cu o diferenţă nesemnificativă din punct de vedere statistic de doar un punct procentual (media OCDE: 2 puncte procentuale în favoarea fetelor).

Statutul socio-economic explică 18% din variaţia abilităţilor de lectură ale elevilor de 15 ani din România (media OCDE: 12%).

Diferenţa medie dintre elevii avantajaţi şi cei dezavantajaţi în privinţa abilităţilor de lectură este de 109 puncte în ţara noastră, depăşind cu mult media de 89 de puncte din cadrul OCDE. Cu toate acestea, 9% dintre elevii dezavantajaţi au rezultate şcolare bune (media OCDE: 11%).

Evoluţia elevilor români la lectură

Evoluţia pe termen lung a performanţelor înregistrate în perioada de participare a României la testele PISA arată una dintre cele mai puternice ameliorări din rândul ţărilor şi teritoriilor participante (o creştere cu 7 puncte a scorului PISA, locul 7 din cele 29 de ţări care au înregistrat creşteri ale acestui indicator în 2018).

Evoluţia elevilor români la matematică

Evoluţia performanţelor la matematică între 2015 şi 2018 arată una dintre cele mai dramatice scăderi din rândul ţărilor participante la testele PISA (o scădere cu 14 puncte a scorului PISA, locul 16 din cele 16 care au înregistrat scăderi în 2018).

Participarea la educaţie

Procentul elevilor români care sunt înscrişi în şcoli publice sau de stat este unul dintre cele mai ridicate în rândul ţărilor participante la testele PISA (99%, locul 9/75 în 2018).

Un procent foarte mic din rândul elevilor români de 15 ani învaţă în şcoli private (1%, locul 66/75 în 2018).

Domenii de educaţie

Procentul elevilor români de 15 ani care se aşteaptă să lucreze în tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei până la vârsta de 30 de ani este unul dintre cele mai mari din rândul ţărilor participante la testele PISA (8,2%, locul 7/78 în 2018).

13,9% dintre băieţii români îşi doresc să lucreze în acest sector de activitate, în timp ce procentul fetelor din şcolile româneşti care vor acelaşi lucru este de 2,5%.

Bunăstarea elevilor

În România, elevii de 15 ani resimt timp de o săptămână pe an frica de eşec (o scădere de -0,27 a Indexului PISA, locul 68/77).

Performanţe şi statut socio-economic

În rândul elevilor dezavantajaţi, procentul acelora care nu au nicio idee clară despre viitoarele lor locuri lor de muncă este unul dintre cele mai mici din lume atunci când este comparat cu rezultatele înregistrate în celelalte ţări şi economii din OCDE (7,6%, locul 75/78 în 2018).

Procentul de elevi români competenţi în lectură (elevi din sfertul de jos al indexului PISA în funcţie de statutul economic, social şi cultural, care au performanţe similare cu elevii din sfertul de sus al indexului pe plan internaţional) este unul dintre cele mai scăzute din rândul ţărilor participante la testele PISA (8,8%, locul 67/76 în 2018).

Variaţia performanţei de citire explicată de statutul economic, social şi cultural al elevilor şi şcolilor (ESCS) este una dintre cele mai ridicate din rândul ţărilor participante la clasamentul PISA (18,1%, locul 4/76 în 2018).

Clasamentul PISA, studiu de referinţă din domeniul sistemelor de educaţie din lumea întreagă, este întocmit la fiecare trei ani de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Următoarea ediţie ce va fi publicată în 2021 va avea ca temă principală matematica, iar cea din 2024 – ştiinţa.

Jurnaliştii de la AFP au dezvăluit topul primelor 10 ţări din lume în ceea ce priveşte competenţele dobândite în trei secţiuni de elevii lor în vârstă de 15 ani înscrişi în sistemele naţionale de educaţie: „lectură”, „cultură ştiinţifică” şi „matematică”.

Lectură

Această secţiune a reprezentat „dominanta” ediţiei din 2018 a clasamentului. Pentru a reuşi la testele şcolare, elevii trebuie să demonstreze că sunt capabili „să înţeleagă şi să utilizeze texte scrise, dar şi să se gândească la cuvintele lor şi să îşi imagineze”.

Topul 10 arată astfel: 1) Teritorii din China (inclusiv Beijing şi Shanghai), 2) Singapore, 3) Macao, 4) Hong Kong, 5) Estonia, 6) Canada, 7) Finlanda, 8) Irlanda, 9) Coreea de Sud, 10) Polonia.

Ştiinţe

Această secţiune a inclus cunoştinţe de fizică, ştiinţe despre viaţă, Terra şi Univers, dar şi noţiuni de abordare şi explicaţii ştiinţifice.

Top 10: 1) Teritorii din China (inclusiv Beijing şi Shanghai), 2) Singapore, 3), Macao, 4) Estonia, 5) Japonia, 6) Finlanda, 7) Coreea de Sud, 8) Canada, 9) Hong Kong, 10) Taiwan.

Matematică

Potrivit AFP, în această secţiune a fost vorba despre „a formula, folosi şi interpreta matematica în diverse contexte”.

Top 10: 1) Teritorii din China (inclusiv Beijing şi Shanghai), 2) Singapore, 3) Macao, 4) Hong Kong, 5) Taiwan, 6) Japonia, 7) Coreea de Sud, 8) Estonia, 9) Olanda, 10) Polonia.

O diferenţă de câteva puncte este considerată nesemnificativă din cauza marjelor de eroare din orice anchetă realizată pe baza unor eşantioane de populaţii.

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.