Adrian Năstase vorbeşte de un guvern „de coabitare”!

Adrian Năstase vorbeşte de un guvern „de coabitare”!

Într-un articol extrem de interesant, postat pe blogul său, fostul premier Adrian Năstase face o analiză pertinentă a situaţiei delicate în care se găseşte azi PSD în privinţa numirilor la vârful ministerului Justiţiei.

Desemnarea unui nou ministru al justiţiei, în contextul cunoscut al ordonanţelor de urgentă, pune în discuţie configuraţia viitoare a guvernului. Ţinând seama şi de faptul că procedura remanierii permite un un veto „temporar” al preşedintelui. E posibil, în aceste condiţii, să avem un guvern „de coabitare”, în care o parte a miniştrilor să fie politici şi alţii (altul) să fie tehnocraţi? O formă de guvern mixt, „parţial color(at)”? Eventual, o formă de coabitare a executivului cu puterea judecătorească. Ar putea, de exemplu, CSM să delege pe cineva la ministerul justiţiei? Sau ar putea fi reactivat pactul de coabitare cu preşedintele, prin care zona justiţiei să se transfere la preşedinte, în cadrul „domeniilor rezervate” (alături de politica externă)? Cam asta s-a întâmplat, de fapt, în ultimii ani. În definitiv, şi Robert Cazanciuc a fost un tehnocrat.

Este clar că PSD, în momentul de fată, nu are formulată o politică relativ coerentă în domeniul justiţiei. Are, la nivelul unora dintre membri, un fel de impulsuri personale, cenzurate apoi, rapid, de liderii partidului. Sau are propuneri intempestive, punctuale, identificate, pe drept sau pe nedrept, a fi în folosul unora dintre lideri. Lipsa unei abordări clare în acest domeniu, spre deosebire de domeniul fiscal sau de cel social, a creat „marea brambureală” din domeniul penal (spre exemplu „uite abuzul în serviciu, nu e abuzul în serviciu”). În plus, zeci de texte ale codului penal, declarate neconstituţionale, au rămas în stand-by. E destul de clar, „vânătoarea de vrăjitoare” în domeniul luptei anti-corupţie a creat multe pagube colaterale în ceea ce priveşte funcţionarea administraţiei, iniţiativa şi procesul de decizie la nivelul liderilor politici sau în ceea ce priveşte capacitatea capitalului românesc de a concura capitalul străin în România. În plus, ea a oferit prilejul Uniunii Europene să cenzureze statutul şi fondurile disponibile pentru ţara noastră, invocând chiar autoflagelarea noastră, prefăcându-se că nu înţelege că este vorba, în principal, de o luptă pentru putere.

În aceste condiţii, mi se pare mult mai importantă definirea unei politici moderne, coerente, în domeniul justiţiei, de către PSD. Numirea ministrului justiţiei – care ar trebui să fie instrumentul de punere în aplicare a ei – poate fi subsumată acestei decizii. Şi la echipele de fotbal se pot face transferuri în timpul campionatului, dar noul jucător trebuie să-şi asume culorile noului club. Un specialist adus din afara partidului la minister – într-un guvern care se mândrea că este un guvern politic – ar trebui să-şi asume o astfel de politică (dacă ea există). Nu să „peticească” sistemul inventat de Băsescu şi Macovei.

În opinia mea, majoritatea parlamentară ar putea avea o iniţiativă de mai mare amploare, solicitând celor două Camere un vot de încredere pentru un guvern Grindeanu 2, care să adauge unele elemente la programul iniţial de guvernare, inclusiv în domeniul politicii în materie de justiţie, şi să facă înlocuirile necesare de miniştri – acolo unde posturile sunt vacante dar, eventual, şi la alte ministere. Ar putea fi modificată şi configuraţia guvernului – spre exemplu, adăugând o componentă instituţională de comunicare publică.

O altă variantă ar fi – sper să nu se opteze pentru ea – atitudinea vulpiţei care îi cerea Micului prinţ să o domesticească.

PS 1 La ministerul justiţiei – spun unii – ar fi nevoie ca secretarii de stat să fie dintre cei care îşi asumă politica acestui guvern iar funcţionarii din minister să fie „tehnocraţi”, nu doar vechi suporteri ai Monicăi Macovei.

PS 2 Nu voi obosi să scriu că ar fi utilă re-deschiderea departamentelor partidului, pentru a identifica noi specialişti din teritoriu, pe toate domeniile guvernării, pentru a avea un feed-back real din teritoriu şi pentru a colecta noi iniţiative”.

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.