Vremurile în care Mihai Chirica ieșea în conferință de presă, debita tot felul de inepții și lumea îl credea pentru că nu avea posibilitatea să verifice au apus.
Într-o singură ieșire în public, Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașiului, a reușit să demonteze toate poveștile debitate de Mihai Chirica în legătură cu managementul deșeurilor din județul Iași. Mai mult, Nichita a arătat modul „infantil” în care Chirica se chinuie să pună bețe în roate proiectelor de dezvoltare a Iașiului, prin deciziile controversate și contradictorii pe care le ia.
Se pare, așadar, că pentru Mihai Chirica nu mai este de ajuns să se isterizeze în fața unui microfon și să dea haotic sau poruncitor din mânuțe pentru ca lumea să-l mai creadă. În ceea ce privește un eventual viitor vot, deja credem că ar trebui să-și caute un alt loc de muncă!
Istoria managementului deșeurilor
În 2006, Primăria Municipiului Iași se confrunta cu foarte multe probleme legate de groapa de gunoi de la Tomești, având termen până în 2009 să-l mute în altă zonă. Primind un ultimatum de la Ministerul Mediului, Primăria Municipiului Iași a început proiectul pentru managementul deșeurilor înaintea Consiliului Județean. S-a încheiat o convenție de finanțare cu Ministerul Mediului și Pădurilor din acel moment, pe 26.10.2006, prin care s-a convenit închiderea depozitului de la Tomești, deoarece se riscau penalități foarte mari. Așa s-a decis construirea depozitului de la Țuțora, a unei stații de sortare și a uneia de compostare, precum și organizarea unui sistem performant de colectare a deșeurilor în municipiul Iași.
În 2009, Consiliul Județean Iași (CJ) a dat o hotărâre prin care s-a înființat Asociația Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), având ca scop promovarea unui proiect major în domeniul deșeurilor în județul Iași.
După realizarea actului constitutiv, Consiliul Local a propus ca automat și Primăria Municipiului Iași să intre în ADIS, iar în august 2009 s-a făcut un masterplan cu perspective de investiții până în 2038 pe managementul deșeurilor.
Ulterior, Ministerul Mediului și Pădurilor nu a mai putut să finanțeze proiectul Primăriei, deci nu s-a mai putut continua construcția depozitului pentru deșeuri, și singura soluție viabilă a rămas intercalarea celor două proiecte, cel pornit de Primăria Iași și cel imaginat de CJ. Pentru ca acest lucru să se realizeze a fost nevoie să se anuleze mai multe hotărâri de guvern, ordonanțe de guvern și apoi să se obțină avizul Comisiei Europene, fiind vorba de două sisteme de finanțare diferite.
„S-a întocmit un document de poziție, extrem de important prin faptul că remarca faptul că acea convenție de finanțare a Ministerului Mediului nu mai putea să continue și că acele obiective care nu au fost terminate de către Primăria Municipiului Iași vor fi terminate de către Consiliul Județean Iași în proiectul SMID. Cu alte cuvinte, prin SMID s-a preluat mai departe întreaga infrastructură inițiată de Primăria Iași, cu acceptul Consiliului Local și al Comsiei Europene”, spune Gheorghe Nichita.
În 2013 s-a semnat contractul de finanțare, din care până acum s-au cheltuit 39 milioane de euro. În perioada 2013 – 2015 s-au făcut licitații pentru elaborarea documentațiilor tehnice, pentru a se putea trece la licitațiile pentru lucrări. Apoi, a urmat executarea lucrărilor: au fost 7 șantiere și 32 de lucrări pe acest proiect.
Anul 2016 fiind an electoral, lucrurile au întârziat. În schimb, pe 13 decembrie 2016, după schimbarea consultantului proiectului și venirea unui consultant al BERD (care a intrat în proiect, având și cofinanțare), a avut loc o întâlnire la Iași cu consultanții BERD, cu președintele CJ Maricel Popa, cu vicepreședintele CJ Victorel Lupu, cu cei responsabili de proiect din cadrul CJ, cu ADIS și Primăria Municipiului Iași, prin Manciu Mihail (singurul prezent din cadrul primăriei). Consultantul a prezentat opțiunile pe care Primăria Municipiului Iași trebuia să le analizeze ca să poată lua decizii conforme în Consiliul Local, hotărâri pe baza cărora să ajungă să adere la proiectul SMID. Cu alte cuvinte, să se integreze conform principiilor Uniunii Europene în proiectul SMID. „Aceasta deoarece Primăria avea deja un operator, Salubris, pe care l-am dezvoltat în perioada în care am fost primar ca să poată să devină chiar regional și să poată participa la licitație. În schimb, lucrurile s-au întâmplat puțin altfel”, mai spune Nichita.
„Cei de la primărie nu au înțeles foarte bine lucrurile. Consultantul le-a spus: domnilor, aveți opțiunea să țineți Salubris, să nu-l țineți, să-l țineți până pe 4 decembrie 2022, aveți obligația să stabiliți tarifele mai departe pentru Municipiul Iași, aveți obligația la sortare, când intră operatorul nou în funcțiune să dați sortarea la Consiliul Județean… Toate aceste chestiuni, cu responsabilitățile pe care le aveau și opțiunile pe care trebuiau să le analizeze Consiliul Local, s-au întins de pe 13 decembrie 2016 și au avut termen 13 ianuarie 2017”, arată Nichita.
Pe 10 ianuarie se primește o adresă de la Primărie, prin care spune că a trimis nota de fundamentare pentru integrare în SMID, notă pe care CJ o analizează împreună cu ADIS și convin să facă un proiect de hotărâre cât mai repede. Acest proiect de hotărâre este elaborat pe 13 februarie 2017. „Acest proiect nu se pune pe ordinea de zi. CJ a revenit și a spus că are nevoie de acest proiect de hotărâre, cu opțiunile pe care trebuie să le exprime municipalitatea vizavi de integrarea în SMID, dar se face alt proiect de hotărâre pe 7 martie. Apoi se mai face unul, în 21 aprilie 2017, care, în sfârșit, intră pe ordinea de zi și iese modificat, astfel încât ceea ce s-a convenit cu experții de la primărie, cu consultanții și cu cei de la Autoritatea de Management a POEM, nu mai e valabil”, explică fostul primar al Iașiului.
În luna august 2017 a avut loc o întâlnire la Ministerul Dezvoltării Regionale cu BERD, cu consultantul BERD, cu viceprimarul Radu Botez, cu Maricel Popa și Gheorghe Nichita, și s-au găsit soluțiile pe care să le accepte toată lumea, astfel încât să se poată crea un act adițional acceptat de Comisia Europeană.
În septembrie, Primăria se declară de acord să semneze actul adiţional după o reanalizare a ofertei BERD şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi, în ultima zi a lunii octombrie, Consiliul Local îl aprobă, împuternicindu-l pe Mihai Chirica să voteze în ADIS.
La începutul lunii noiembrie, cei de la BERD formulează ultimele condiţii pentru finalizarea documentaţiei de atribuire pentru licitaţia care urmează să desemneze operatorul de salubritate.
Prima vizează exprimarea tarifului de depozitare a deşeurilor la Ţuţora (stabilit împreună cu Salubris) în lei/tonă, în loc de lei/metru cub.
„Am văzut că cineva s-a iritat, adică dl Chirica. S-a exprimat că nu-l învățăm noi, că nu știm noi cei de la CJ cum se stabilesc tarifele și prețurile și a început să debiteze enormități prin care spune că acest tarif, care trebuia stabilit pentru Salubris, nu pentru CJ, trebuie să fie trimis întâi la ANRSC și apoi să vină la autoritatea administrativă. Ordinul 109 din 2007 al președintelui ANRSC spune, însă, că ajustarea ori modificarea ulterioară a tarifelor, taxelor se face de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea operatorilor, cu respectarea normelor metodologice elaborate de ANRSC. Așadar, una e sa respecți normele și alta e să le trimiți să le avizeze. Nu are nicio legătura una cu alta. El încearcă să ne dea lecții…”, spune Gheorghe Nichita.
„I-am cerut doar să facă ordine în curtea proprie ca să putem merge mai departe. Nu să ne dea lecții cum se face. Noi susţinem acest operator, Salubris, şi vrem să rămână mai departe, până în 2022, să aibă timpul necesar ca să devină o unitate performantă, să găsească soluţiile legale ca să poată participa la viitoarea licitaţie ca operator, care va fi după 2022“- Gheorghe Nichita
A doua cerinţă a ținut de precizarea cantităţii de deşeuri verzi provenite din spaţii verzi şi din pieţe, pentru stabilirea tarifului pentru compostare, iar a treia se referea la amânarea transmiterii staţiei de sortare şi compostare de la Ţuţora, pe care CJ trebuia să o preia de la 1 ianuarie 2018.
Toate acestea trebuiau stabilite printr-o hotărâre a Consiliului Local, care însă nu a mai venit – deşi Salubris a iniţiat proiectul de hotărâre, în care a stabilit şi tariful maximal: 77 de lei/tonă, fără TVA.
Pe 21 noiembrie, Mihai Chirica a anunţat CJ că a propus proiectul dezbaterii CL, doar că – remarcă Gheorghe Nichita – nu l-a pus pe ordinea de zi. „Nu știu pe cine s-a supărat. Din acea clipă noi stăm cu documentația și așteptăm și ne uităm unii la alții. De aici a plecat necesitatea ca CJ să semnaleze această problemă Consiliului Local și consilierilor PSD locali ca să facă această interpelare sau să discute cu primarul pentru a pune hotărârea pe ordinea de zi, pentru că este un proiect european”, mai spune Nichita.
„Din toate documentele prezentate se poate observa lipsa de coerență a Primăriei. La toate acele ședințe la care se luau deciziile importante pentru acest proiect era normal să participe președintele de CJ și primarii. La toate aceste ședințe au participat din partea Primăriei numai eșaloanele 3 și 4, cu chiu cu vai l-au adus pe Radu Botez la două astfel de întâlniri. Iar acești oameni vin conștiincioși și fac treabă (director adjunct sau șefi de servicii din Primărie)” – Gheorghe Nichita.
Nichita, despre deciziile luate de Mihai Chirica
„Sincer, am stat deoparte în ultima perioadă și nu am vrut să critic pe nimeni. Una e să fii director tehnic și alta e să fii primar. Mi-aș fi dorit să-l ajut în decizii, nu să critic. Dar nici nu pot să stau indiferent, pentru că asta ar însemna și din partea mea o lașitate, si să mă uit cum, de dragul imaginii publice, de dragul de a face politică, pune bețe în roate unui proiect atât de dificil de implementat, atât de necesar pentru comunitatea ieșeană, și cum dezinformează populația”.
„Toate aceste răzgândeli ale lui Mihai Chirica în legătură cu acest proiect trădează, încă o dată, un comportament infantil”.
„Aș vrea să mediteze la ceea ce am spus eu. Pentru că mi-ar fi plăcut foarte mult să am discuții cu el și să-l ajut în treaba asta, nu să-l critic, dar nu am ce-i face. Am și eu o conștiință și am o responsabilitate în acest oraș. Și o responsanbilitate în acest proiect în momentul de față. Poți să convingi 95-96 de consilii locale din județ despre importanța acestui proiect, dar la Iași nu se poate, în condițiile în care municipiul Iași este principalul beneficiar”.
„Am observat că astăzi este mai bine să fii împotrivă. Să fii revoltat. Nu contează la ce te împotrivești, important e să spui nu și să critici! Iar Chirica are un motto în momentul de față: Nu conteză ce spui, important e să fii împotrivă! Această împotrivire a lui la orice nu face altceva decât să dăuneze Iașului și să creeze mari probleme tocmai în implementarea proiectului”.
„Eu cred că invidia și orgoliul nu fac niciodată casă bună cu un om responsabil. Dacă la CJ se vede de la o poștă că există zbaterea necesară pentru a atrage fonduri europene, fonduri guvernamentale, pentru a crea proiecte și pentru a le putea implementa, tu, Mihai Chirica, de ce ești invidios, în loc să vii și tu cot la cot și să ajuți ca aceste lucruri să se întâmple și la Consiliul Local? Eu știu bine ce am lăsat acolo și ce trebuia să se continue”.
„Nu mai accept minciuna, mai ales când e cazul unor proiecte care sunt clare. Politic, poți să spui orice, asta e altă poveste… Dar când discutăm de proiecte cuantificabile nu accept minciuna și o să iau atitudine”.
„Îmi pare foarte rău că văd din partea lui Mihai Chirica că nu-și bagă în seamă colaboratorii. A făcut două lucruri în toată această perioadă: nu-i bagă în seamă pe ai lui, nu contează că sunt directori sau șefi de servicii, pentru că dacă-i băga în seamă lua toate informațiile necesare și vedea că este oportun să urgenteze obținerea hotărârilor de CL… să convingă el CL că este necesar, nu să convingem noi CL… Și doi, să jignească funcționarii CJ. Mi se pare strigător la cer. Acești oameni muncesc câte 12 și 14 ore pe zi și sunt plătiți pentru 8 ore, dar ei se zbat efectiv ca aceste proiecte să aibă succes. Și văd o emulație în CJ pe care aș vrea să o văd și la Primăria Iași”.
„Am auzit astăzi că a inițiat o comisie prin care să vină și să gestioneze proiectul SMID. Eu fac apel la maturitatea lui, poate că este un gest de colaborare, dar tot de fanfaron… pentru că faci o comisie în care tu ești președinte ca să faci ce? Tu deja ești membru al ADIS, primarul Mihai Chirica este membru al ADIS și în Consiliul Director, unde s-au luat toate deciziile. Am uitat să vă spun că am reușit să punem batista pe țambal și nu am arătat că Primăria Iași ne încurcă în derularea proiectului și am obținut a doua linie de finanțare. Am obținut încă 7 milioane de euro, ceea ce arată că CJ și-a făcut treaba, obținând bani din două bugete europene”.
„A fost mai important să facă o conferință de presă în care să jignească pe toată lumea decât să facă o ședință de consiliu, lucru care era foarte, foarte simplu. De ce face treaba asta? O face ori pentru că nu știe, ori că i s-a urcat la cap că le știe pe toate… Minciuna are picioare scurte, adică 2 zile… El a ieșit în conferință miercuri, iar noi am venit vineri și am demontat minciuna lui. Am venit cu documente necesare pentru a arăta ce înseamnă acest proiect, câtă muncă a fost din partea celorlalți…”
„Am făcut un apel din calitatea mea de fost colaborator al lui Mihai Chirica, de șef al lui, ca să discutăm sub toate aspectele, că poate înțelege…”