Cine are interes să nu vadă găurile negre din finanţele partidelor?

Cine are interes să nu vadă găurile negre din finanţele partidelor?

Finanţarea partidelor şi campaniilor revine în atenţie la începutul anului electoral 2016 printr-o Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, se afirmă într-o analiză publicată recent de Institutul pentru Politici Publice.

Hotărârea vine cu 80 de pagini de reglementări suplimentare privind sancţiuni, interdicţii, plafoane pentru venituri şi cheltuieli, formule de alocare a subvenţiei, dar omite esenţialul: controlul finanţării partidelor este inexistent în România, în condiţiile în care ultimele alegeri locale şi parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii de peste 54 de milioane de lei şi cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituţia însărcinată cu verificarea acestora raportează pe linie că nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare.

Printr-o modificare adusă anul trecut la legea finanţării partidelor, România a brevetat practic un mecanism de suplimentare a veniturilor partidelor prin împrumuturi, în ţara în care împrumutatul de la mătuşi, soacre, şoferi, secretare etc este cel mai frecvent pretext folosit pentru a masca transferuri financiare corupte sau mită. Practic, această modificare dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donaţii până la limita permisă de lege, să se „împrumute” de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleaşi!) cu încă pe atât, dublându-şi astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicţia asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine aşa cum este ea prevăzută în cazul donaţiilor.

Din 2012 încoace nu a existat bilanţ anual al niciunuia dintre partidele parlamentare care să se încheie cu datorii mai mici de 10 milioane de lei.

Prin aceeaşi lege din 2015, partidele au avut însă grijă să îşi protejeze banii primiţi de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvenţiile acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi NU sunt supuse executării silite prin poprire.

Cea mai recentă analiză făcută de Institutul pentru Politici Publice (IPP) pe informaţiile contabile oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice arată că în ultimii 4 ani toate partidele mari din România înregistrează constant datorii. Sumele datorate către creditori – inclusiv către bugetele publice – numai de PSD, PNL şi PDL în această perioadă se ridică la peste 12 milioane de euro.

Evoluţia deficitelor bugetare principalelor partide în ultimul ciclu electoral (2012 – 2014). Diferenţe venituri – cheltuieli (sursa IPP)finantare-partide-3finantare-partide-2

finantare-partide

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.