Dan Barna, ales sâmbătă, 28 octombrie, preşedinte al Uniunii Salvaţi România (USR) la congresul contestat de către Nicuşor Dan, are 42 de ani, este la primul mandat de deputat şi a fost secretar de stat în Guvernul Cioloş.
Barna este unul dintre principalii militanţi pentru poziţionarea partidului împotriva iniţiativei Coaliţiei pentru familie de a redefini familia în Constituţie.
La congresul USR din luna mai, Dan Barna a fost ales vicepreşedinte al partidului, iar ulterior Biroul Naţional l-a desemnat purtător de cuvânt al formaţiunii.
Este reprezentatul aripii liberale din USR şi unul dintre principalii militanţi pentru poziţionarea partidului împotriva iniţiativei Coaliţiei pentru familie de a redefini familia în Constituţie.
Dan Barna, care este expert în fonduri europene, a fost membru al Guvernului Cioloş, unde a deţinut funţia de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR.
Dan Barna a fost ales în decembrie 2016 deputat USR de Sibiu, iar în prezent este vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi membru în Comisia pentru fonduri europene.
Dan Barna a fost ales sâmbătă, la congresul de la Poiana Braşov, preşedintele Uniunii Salvaţi România cu 127 voturi din totalul de 191 valabil exprimate. Contracandidatul său, Vlad Alexandrescu, a obţinut 50 voturi.
Barna ar urma să fie preşedintele USR pentru un madat limitat de doi ani, un alt congres urmând să fie organizat în primăvara lui 2019, înaintea alegerilor europarlamentare.
Aşa-numita „aripă nicuşoristă”, susţinătorii lui Cristian Seidler – candidatul retras din competiţia pentru şefia formaţiunii -, nu a participat la congresul de la Poiana Braşov, acuzând nereguli în selectarea delegaţilor pentru alegerile noului preşedinte al partidului. Ei au ameninţat chiar că vor contesta în instanţă organizarea şi rezultatele congresului.
În discursul susţinut înaintea votului în faţa delegaţilor la congres, Dan Barna a spus că formaţiunea îi datorează foarte mult lui Nicuşor Dan, a cărui demisie a fost o greşeală care a dus la crearea unor falii adânci în interiorul partidului, explicând că obiectivul USR este să dea premierul la alegerile parlamentare din 2020. De asemenea, el a făcut apel, în repetate rânduri, la unitate şi la reconciliere între taberele din USR.
„Vă cer să oprim războiul civil USR vs. USR. E timpul să punem punct. Să ne recunoaştem greşelile şi să reînvăţăm să avem încredere unii în ceilalţi. Să ne uităm la ce ne apropie şi nu la ce ne desparte. Să ne comportăm ca adulţi şi nu ca puşti cu cornete. Să devenim noi cei care impunem agenda şi nu victimele agendei altora”, a mai spus el.
Barba a dat asigurări că nu va demara o campanie de epurări în rândul membrilor de partid care au contestat congresul.
Pe 31 mai, la mai puţin de două săptămâni de la congresul care îl alesese pe Nicuşor Dan preşedinte al partidului, conducerea centrală a formaţiunii a votat pentru poziţionarea USR împotriva iniţiativei Coaliţiei pentru Familie. Deoarece militase pentru nepoziţionare, argumentând că refuză să activeze într-un partid care se defineşte implicit ca un partid al libertăţilor civile, deoarece acest lucru ar limita publicul USR, Nicuşor Dan şi-a anunţat pe 1 iunie demisia din funcţia de preşedinte al partidului şi părăsirea partidului.
În aceeaşi zi în care şi-a anunţat demisia, Nicuşor Dan a declarat că, în cazul în care un organism de conducere al partidului superior Biroului Naţional va anula decizia de poziţionare a formaţiunii pe problema familiei, el se va întoarce în USR, precizând că în caz contrar va aştepta să apară un partid în care să se regăsească.
Decizia de poziţionare a fost menţinută însă şi de către Comitetul Politic al USR şi, mai apoi, de referendumul intern organizat la nivelul întregului partid, ceea ce a dus la convocarea unui nou congres pentru alegerea unui nou preşedinte al formaţiunii.