Grupa sanguină şi personalitatea

Grupa sanguină şi personalitatea

Pe 14 iunie se celebrează Ziua mondială a donatorului de sânge. Această dată nu a fost aleasă în mod întâmplător, deoarece este ziua când se aniversează naşterea (în urmă cu 148 de ani) a lui Karl Landsteiner, omul care a descoperit grupele sanguine.

Născut în 1868, la Baden, Austria, acest medic şi biolog a descoperit, în 1909, primele grupe sangvine, sistemul ABO, care corespunde celor trei grupe sangvine A, B şi O. Peste puţin timp, acestui sistem i s-a adăugat şi grupa AB.

În anul 1923, austriacul s-a mutat la celebrul Institut Rockeffeler din New York, unde a trăit până la sfârşitul zilelor. În 1930 a primit premiul Nobel pentru medicină pentru descoperirea grupelor sangvine.

A murit pe 26 iunie 1943, în urma unei crize cardiace. A realizat peste 3.600 de autopsii pentru a descoperi grupele sanguine, dar în acest fel a salvat extrem de multe vieţi, transfuziile sanguine fiind, graţie lui, mai puţin periculoase.

Ce simbolizează literele grupelor sangvine?

Literele simbolizează doi antigeni (substanţe care pot fi atacate de sistemul imunitar) denumite A şi B. Grupa de sânge A are doar antigenul A; grupa de sânge B are doar antigenul B; grupa AB îi are pe amândoi; grupa O nu are niciunul.

Oamenii au pe suprafaţa globulelor roşii diferite structuri proteice (antigene) care determină atât grupele sanguine, cât şi Rh-ul persoanei respective. Grupele de sânge clasificate ca Rh pozitiv şi Rh negativ poartă denumirea de tipuri de sânge.

Fiecare grupă sanguină poate fi Rh pozitiv sau Rh negativ. Rh-ul este determinat de o altă proteină, factorul Rh (D antigen). Dacă acest factor este prezent pe suprafaţa eritrocitelor persoana respectivă este Rh pozitivă, dacă nu, persoana respectivă este Rh negativă. Cea mai întâlnită grupă de sânge din România este A pozitiv şi cea mai rară este AB negativ.

Persoanele care au grupa de sânge 0 sunt donatori universali pentru că pot dona sânge tuturor persoanelor indiferent de grupa de sânge. În schimb, ele nu pot primi sânge decât de la grupa lor de sânge 0.

Persoanele din grupa AB+ sunt primitori universali. Ele pot primi sânge de la orice grupă (A, B sau O). În schimb, nu pot dona sânge decât persoanelor care au grupa de sânge AB+.

În România, grupele sanguine sunt repartizate astfel: 43% – grupa A, 33% – grupa O, 16% – grupa B şi 8% – grupa AB.

Grupa sangvină şi personalitatea

În opinia japonezilor, fiecărei grupe îi sunt asociate mai multe tipuri de caractere. Se spune, de exemplu, despre persoanele cu grupa sanguină A că sunt sensibile, perfecţioniste şi bune colege de echipă, în timp ce cele cu grupa O ar fi mai curioase şi generoase, dar oarecum limitate. Indivizii care au grupa B se caracterizează prin individualism, egoism şi latură excentrică. În AB s-ar încadra cei mai misterioşi, cu caracter imprevizibil.

În Japonia există o adevărată piaţă legată de grupa sanguină: băuturi gazoase, gumă de mestecat, săruri de baie, prezervative adaptate grupei sanguine, în pofida eforturilor oamenilor de ştiinţă, care se străduiesc să destrame credinţele cu origini la începutul secolului al XX-lea.

Imperiul japonez, în plină expansiune militară, şi-a însuşit teoria grupelor sanguine în cadrul instruirii armatei imperiale, mergând până la alcătuirea grupelor de luptători în funcţie de grupele sanguine.

În anii 1970, o carte scrisă de Masahiko Nomi a readus această credinţă în mintea oamenilor. Nomi nu avea totuşi nimic în comun cu medicina pentru că era ziarist. Succesul a fost imediat, iar fiul său a preluat ştafeta, conducând astăzi un institut pentru promovarea acestor idei.

Teoria grupelor sanguine este de altfel operaţională. În 2009, echipa feminină de softball japoneză ar fi recurs la ea pentru a adapta antrenamentul fiecărei membre a echipei. Anul trecut, un ministru japonez, Ryu Matsumoto, a fost nevoit să demisioneze după o ieşire violentă în timpul unui interviu, pentru care a dat vina pe grupa sanguină.

Unele grupe sanguine fac tot mai mult obiectul prejudecăţilor şi discriminării. Fenomenul se numeşte „buru-hara”, adică „hărţuire în funcţie de grupa sanguină”. Tipurile B şi AB ar fi cele mai discriminate, unii copii devenind batjocura celorlalţi. Din nefericire, „buru-hara” depăşeşte cadrul curţii şcolii, fiind semnalate şi cazuri de discriminare la angajare.

grupa-sanguina

Sursa foto: Huffington Post 

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.