Penibilul, ridicat la rang de artă de primarul Chirica!

Penibilul, ridicat la rang de artă de primarul Chirica!

Mai ştiţi jucăriile alea de pluş care se agăţau în vechile maşini Dacia şi care la prima mişcare dădeau din cap? Cam a fost a fost prima senzaţie pe care mi-a lăsat-o primarul Iaşiului, Mihai Chirica, atunci când am văzut imaginea alăturată. Dacă în loc de poză era un filmuleţ, cu siguranţă mişcarea capului primarului ar fi fost asemănătoare cu cea a vechilor jucării din Dacia 1300 sau 1310.

Trecând la cea de a doua senzaţie, ceea ce am văzut a fost un individ mic de stat şi puţin cocoşat de bătrâneţe, care, cu mânuţele lui obosite de atâtea semnături puse de diverse hârtii, încerca să care două baxuri cu sticluţe de apă într-o nouă încercare disperată de a da bine în ochii ieşenilor.

Textul ataşat imaginii, scris de micuţul primar de Iaşi sau de cuvântătorii aflaţi în slujba sa, m-a adus însă în realitatea zilelor pe care le trăim.

Dar, iată ce a scris Chirica: „Așa cum am promis, în fiecare lună voi oferi, din indemnizația mea, câte 100 de sticle de apă Centrului de Transfuzii Sanguine”.

În această ţară există sute de mii de oameni care fac gesturi caritabile, care donează bani în scopuri umanitare sau care construiesc case pentru cei nevoiaşi. Pe aceşti oameni nu o să-i vedeţi niciodată punându-şi pe Facebook poze cu acţiunile pe care le întreprind. Ei ajută alţi oameni, sunt bucuroşi că pot face acest lucru şi îşi văd în continuare de munca lor. Nu au nevoie de aprecierile sau laudele nimănui.

În aceeaşi ţară, pe care cu drag o numim România, există mii de firme, mai mari sau mai mici, care întreprind acţiuni în beneficiul celor loviţi de soartă sau care nu au posibilităţi de existenţă. Nu căutaţi pe Facebook, pentru că nu veţi găsi numele acestor firme. Ele contribuie la binele societăţii fără să-şi facă un titlul de glorie din asta!

La Iaşi, însă, graţie primarului Chirica, gestul caritabil şi-a pierdut din sensul care i-a fost conferit de-a lungul vremii. La Iaşi, graţie aceluiaşi Chirica, gestul umanitar este făcut pentru ca cineva să ne pozeze şi să ne pună pozele pe Facebook. Şi tot la Iaşi, şi tot „datorită” aceluiaşi primar Chirica, penibilul a fost ridicat la rang de artă! Ce-i ăla gest umanitar sau caritabil dacă nu apare şi o poză pe Facebook?

Am fi apreciat mult mai mult cele 100 de sticluţe de apă duse de micuţul primar Chirica la Centrul de Transfuzii Sanguine dacă nu ne-ar fi scos ochii cu ele. Nu acesta este scopul actelor caritabile…

În ceea ce priveşte efortul făcut de Chirica, acesta a fost mai mult fizic, deoarece 200 de lei nu reprezintă nimic în comparaţie cu indemnizaţia pe care o ridică de la Primăria Iaşi! De altfel, cred că şi fotograful care i-a făcut pozele a câştigat mai mult pentru efortul depus!

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.