Premieră la Suceava: Sabia lui Ștefan cel Mare va putea fi admirată începând de luni, 14 august

Premieră la Suceava: Sabia lui Ștefan cel Mare va putea fi admirată începând de luni, 14 august

Una dintre spadele voievodului Ștefan cel Mare va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziție ce va fi vernisată, luni, 14 august, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava.

Emil Ursu, directorul muzeului, a declarat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente și obiecte religioase provenite de la muzee din țară și din Republica Moldova.

Spada care poate fi admirată la Suceava și cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul sunt identice.

„Expoziția Ștefan cel Mare – din istorie în veșnicie se dorește a fi cea mai importantă acțiune de acest fel, cel puțin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziție. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, dar și de la muzeele județene din Neamț, Botoșani, Vaslui, Iași și Bacău”, a afirmat Ursu.

Vor fi expuse, printre altele, un steag liturgic de epocă Ștefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor așezăminte religioase, dar și un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viața acestuia. Vedeta expoziției este o spadă a lui Ștefan cel Mare, „sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Județean din Vaslui, unde a fost ținută în depozit.

„Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârșitul anilor ’70 într-o locuință din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută și o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută și datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.

Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepția a două copii ce reprezintă o cădelniță și tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.

Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.

Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând „necesară readucerea în prim-plan atât a personalității lui Ștefan cel Mare, care constituie și astăzi un model, cât și a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reședință domnească, centru politic, militar și religios al Moldovei”.

Expoziția va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.