Tot ce trebuie să ştiţi despre alegerile parlamentare din acest an

Tot ce trebuie să ştiţi despre alegerile parlamentare din acest an

Alegerile din 11 decembrie 2016 se desfăşoară în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, promulgată la 20 iulie 2015. Principalele modificări aduse legislaţiei electorale sunt reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la votul pe listă.

Prima modificare importantă conţinută de noua lege este revenirea la alegerea parlamentarilor prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, după ce alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 s-au desfăşurat în sistem mixt (vot uninominal şi reprezentare proporţională a mandatelor).

Votul pe listă presupune că fiecare partid sau alianţă electorală îşi întocmeşte liste de candidaţi, în funcţie de scorul obţinut la nivel naţional, primele persoane de pe liste având şanse mai mari să fie eligibile. Cu cât procentul obţinut de un partid în alegeri, la nivel naţional, este mai mare, cu atât mai mulţi candidaţi de pe lista partidului respectiv vor avea şanse mai mari să li se aloce un mandat.

Principiul reprezentării proporţionale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporţional cu procentul de voturi obţinut de partid în alegeri la nivel naţional, astfel încât se doreşte ca parlamentul ales să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetăţeni.

În ceea ce priveşte reducerea numărului de parlamentari, noua lege va conduce la un număr total de 466 de parlamentari (308 deputaţi şi 134 de senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi 6 ai diasporei), faţă de 588 cât au fost aleşi în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012. Numărul deputaţilor va scădea ca urmare a măririi normei de reprezentare de la un deputat la 70.000 de locuitori, cât era în vechea prevedere legală, la un deputat la 73.000 de locuitori. La Senat, norma de reprezentare este mărită în noua lege de la un senator la 160.000 de locuitori, la un senator la 163.000 de locuitori.

Citeşte şi „Cum a evoluat prezenţa la vot din 1989 şi până astăzi”

Pragul electoral, definit ca numărul minim necesar de voturi pentru ca un partid sau alianţă să intre în parlament, rămâne nemodificat de noua lege: 5% pentru partide, la care se adaugă 3% pentru al doilea membru al alianţei, şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate, fără a se depăşi 10% din voturi.

O noutate însă este adusă de modul de calculare a pragului, care poate fi stabilit în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali.

O altă noutate a acestui scrutin este dată şi de posibilitatea românilor din străinătate de a vota prin coprespondenţă. Astfel, Legea nr. 288 din 2015 privind votul prin corespondenţă, în vigoare din 19 noiembrie 2015, se aplică doar cetăţenilor români care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate şi doar la alegerile parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare şi referendumurile naţionale.

Cetăţenii români care au vrut să voteze prin corespondenţă la scrutinul parlamentar, au avut termen până la 14 septembrie 2016 să se înscrie în Registrul electoral şi să facă dovada domiciliului sau reşedinţei în străinătate. Cererile privind înscrierea au putut fi depuse personal sau prin poştă la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă şi au trebuit să fie însoţite de actele de identitate, precum şi de actele care să dovedească domiciliul solicitanţilor. Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă nu este valabilă decât pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care nu au optat pentru votul prin corespondenţă pot vota la secţia de votare din apropierea domiciliului sau reşedinţei, dacă sunt înscrişi în Registrul electoral sau la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate, dacă nu s-au înscris în Registrul electoral.

Până la 17 septembrie 2016, potrivit datelor publicate de AEP, erau înscrişi în Registrul electoral un număr de 609.962 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Dintre aceştia, un număr 600.290 reprezintă importul de la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în evidenţele căreia aceştia sunt deţinători ai paşapoartelor CRDS, cu menţiunea „domiciliu în străinătate”. Deţinătorii de paşapoarte CRDS cu menţiunea „domiciliu în străinătate”, figurează automat în Registrul electoral ca cetăţeni români cu drept de vot în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Diferenţa de 9.672 persoane (de la 600.290 până la 609.962) este reprezentată de cetăţenii români cu domiciliul în România şi reşedinţa în afara ţării. Dintre cele 9.672 de persoane, 6.937 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 2.735 pentru votul la o secţie de votare din apropierea locuinţei.

În ceea ce priveşte numărul de solicitări de vot prin corespondenţă, în Spania au existat 2.784 de solicitări, în Italia – 1.224, Republica Moldova – 846, Germania – 613, Marea Britanie – 584, Franţa – 541.

Un comentariu la "Tot ce trebuie să ştiţi despre alegerile parlamentare din acest an"

  1. Andrei   02/12/2016 at 10:52 pm

    Sunt prea multi parlamentari, 300 a fost hotarat de popor. de ce nu se respecta vointa poporului?

    Răspunde

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.