Verdictul în dosarul lui Dragnea: mai aşteptăm!

Verdictul în dosarul lui Dragnea: mai aşteptăm!

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a terminat de judecat vineri, 8 aprilie, dosarul „Referendumul” în care este inculpat şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, urmând ca sentinţa definitivă să fie dată pe 22 aprilie.

Procesul a durat aproape şase ore, timp în care procurorul de şedinţă şi avocaţii au ţinut pledoariile finale. Astfel, reprezentantul DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei infracţiunii care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani. Procurorul a susţinut că Liviu Dragnea a avut o conduită „ilicită” şi s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i determina pe reprezentanţii partidului din teritoriu să scoată „nelegal” oamenii la vot.

Faptele şi conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informaţii adunate în alt scop decât procesul de vot şi aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea şi-a folosit influenţa pentru a determina activiştii de partid să facă ceva ilegal şi presiuni asupra alegătorilor. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor”, a spus procurorul, în sala de judecată.

De asemenea, procurorul a cerut schimbarea încadrării faptelor pe noile coduri penale şi condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpaţi, care au fost achitaţi la instanţa de fond.

De cealaltă parte, avocatul Marian Nazat, cel care îl apără pe liderul PSD, a declarat că la dosar nu există probe pentru condamnarea lui Dragnea şi a cerut judecătorilor să îl achite pe acesta. „Procurorii susţin că Liviu Dragnea a făcut acţiuni comisive. Prima acţiune este prezentă şi în actul de sesizare şi viza trimiterea acelei adrese în teritoriu. Acuzarea ar fi trebuit să prezinte probe care să demonstreze că Dragnea cunoştea despre trimiterea acelei adrese. El nici nu a fost atunci la sediul de campanie. A doua acţiune comisivă ar consta în solicitarea făcută reprezentanţilor PSD din teritoriu pentru a prelucra datele de identificare a persoanelor cu drept de vot. Este pentru prima oară când este adusă la cunoştinţa inculpatului o asemenea acuzaţie, deoarece instanţa de fond menţionează că această susţinere nu a făcut obiectul actului de acuzare. Un proces echitabil presupune ca inculpatului să i se aducă la cunoştinţă toate acuzaţiile. Liviu Dragnea nu a cunoscut conţinutul mesajelor trimise în teritoriu. Acest lucru a fost mărturisit şi de către doi martori care s-au ocupat de campanie”, a spus Nazat, conform Agerpres.

Avocatul a explicat că la dosar nu există nicio declaraţie dată de vreo persoană care să arate că asupra ei au fost exercitate presiuni să meargă la vot în ziua referendumului.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Referendumul” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Întrebat dacă ia în calcul să îşi dea demisia dacă va fi condamnat, Liviu Dragnea a spus că va vorbi despre asta după pronunţarea sentinţei. „Ce vă pot spune este că PSD este un partid care merge înainte. Le spun tuturor colegilor mei să nu întrerupă activităţile de pregătire a campaniei electorale şi să nu se lase intimidaţi”, a menţionat Dragnea.

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.