Zi istorică pentru Comitetul Olimpic Român

Zi istorică pentru Comitetul Olimpic Român

Pe 27 martie 1914 s-a înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR). Acesta a fost recunoscut în acelaşi an de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie care aparţine Mişcării Olimpice.

Potrivit istoricilor, la cererea lui George Plagino, membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din partea României (în perioada 1908-1948), pe 27 martie 1914 au fost desemnaţi primii delegaţi ai României la Congresul Internaţional CIO din iunie 1914, de la Paris.

Cei dintâi membrii ai COR au fost George V. Bibescu, dr. Ion Costinescu, Ion N. Cărămăşescu, prof. G Murgoci, C. Tzigara Samurcaş, Carol Davila-Pia, Dinu Cesianu, Grigore Caracostea, ing. C. Iliescu – Brânceni, Ion Nicolaescu, George Iconomu şi George Plagino.

În cei peste 100 de ani de istorie sub semnul celor cinci cercuri olimpice, sportivii români au cucerit 301 de medalii, din care 88 de aur, 94 de argint şi 119 de bronz, la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediţie, Paris 1924, până la ediţia Londra 2012. Acestor trofee li se adaugă medalia de bronz obţinută la bob două persoane, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Grenoble, din 1968.

În 2004, anul în care, pe 23 aprilie, Comitetul Olimpic Român (COR) a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), olimpismul românesc a sărbătorit 90 de ani de existenţă, printre invitaţii de marcă prezenţi la aniversare numărându-se Jacques Rogge, preşedintele CIO de la acea vreme.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (denumit iniţial Comitetul Olimpic Român) este o unitate autonomă, nonprofit, cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice şi ale statutului propriu.

Organizaţia acţionează pentru dezvoltarea şi sprijinirea mişcării olimpice în România, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport şi a idealurilor olimpice.

Înfiinţat în anul 1914, sub denumirea de Comitetul Olimpic Român, forumul sportiv român îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în baza Hotărârii de Guvern nr. 124 din 21 februarie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Român, republicată în temeiul art. 2 din HG nr. 631 din 17 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 192 din 24 august 1995.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român organizează, împreună cu federaţiile naţionale ale sporturilor olimpice, selecţia şi pregătirea sportivilor, asigurând reprezentarea României la Jocurile Olimpice, precum şi la competiţiile regionale, continentale şi intercontinentale, organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.

Ca surse de finanţare ale activităţilor proprii, Comitetul Olimpic Român beneficiază de: subvenţii de la bugetul de stat; sponsorizări; donaţii şi contribuţii în bani sau în natură, de la persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; venituri proprii realizate prin comercializarea emblemei olimpice, a însemnelor proprii şi a timbrului olimpic; contribuţii ale Regiei Autonome „Loteria Naţională”; acţiuni interne şi internaţionale.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere al COSR. Adunarea Generală este compusă din 123 membri şi poate fi ordinară, de alegeri sau extraordinară. Adunarea Generală Ordinară se convoacă o dată pe an şi are drept de control asupra Comitetului Executiv şi Comisiei de Cenzori. Adunarea Generală de Alegeri se convoacă o dată la patru ani, de regulă în anul de după Jocurile Olimpice de vară şi se anunţă cu 60 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc. Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocată la cererea preşedintelui COSR, a Comitetului Executiv al COSR, la solicitarea scrisă a 2/3 din membrii COSR cu drept de vot.

Octavian Morariu, cel dintâi conducător după transformarea Comitetului Olimpic Român (COR) în Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), a devenit membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) după 15 ani în care România nu a mai avut niciun reprezentant în cadrul forului olimpic internaţional.

De-a lungul timpului au fost mai mulţi români prezenţi în structurile de conducere ale CIO. Astfel, George Gh. Bibescu (1834 – 1902), fiul fostului domnitor al ţării Româneşti Gheorghe Bibescu, a fost primul român membru în CIO. El a făcut parte din Comitetul Internaţional Olimpic timp de doi ani, între 1899 şi 1901, înainte de înfiinţarea Comitetului Olimpic Român. George Alexandru Plagino (1878 – 1949) este al doilea român cooptat ca membru al CIO, în anul 1908. El a fost primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice moderne, la Paris în 1900. Plagino s-a înscris în concursurile olimpice de tir, cu titlu individual, şi s-a clasat pe locul al 13-lea din cei 51 de concurenţi la proba de talere, cu 11 talere lovite din 20 posibile. La Sesiunea CIO de la Londra de la 1 decembrie 1908, Plagino a fost ales al 57-lea membru al Comitetului Internaţional Olimpic (al 35-lea în funcţie), dar a fost retras de autorităţile comuniste în februarie 1948. Plagino a făcut parte din Comitetul Olimpic Român din 1914 până în 1938. A deţinut apoi funcţii de conducere în cadrul mişcării sportive din România, fiind vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (1923-1940) şi preşedinte al Uniunii Federaţiilor Sportive din România — UFSR (1933-1940). Un alt membru important al CIO a fost Alexandru Siperco (1920 — 1998). El a fost românul membru al CIO cea mai lungă perioadă de timp, respectiv 43 de ani, din 1955 până la moartea sa, în 1998.

În 1924 a avut loc prima participare oficială a sportului românesc la cea de-a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a coincis cu prima medalie din istoria olimpică a sportului românesc, obţinută de echipa de rugby, clasată pe locul al III-lea.

Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepţie făcând două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948 şi una de iarnă, cea din 1960.

Într-un clasament pe sporturi, gimnastica şi-a adjudecat cele mai multe medalii olimpice, dublu faţă de următoarele discipline clasate: canotaj, atletism, kaiac-canoe şi lupte.

Istoria sportului olimpic românesc conţine multe nume de aur ale sportivilor: Nadia Comăneci, cea mai bună sportivă a secolului al XX-lea, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Iosif Sârbu, Ion Corneliu, Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Constantina Diţă, Nicolae Lincă, Francisc Vaştag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitică Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi şi Constanţa Burcică, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivaş, Ecaterina Szabo, Simona Amânar, Lavinia Miloşovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbaşa, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Alina Dumitru, ştefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pârvulescu şi Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gaţu, Cornel Oţelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarnă Mihai Bira, Alexandru Papană, Ion Panţuru şi Gheorghe Gârniţă.

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.