Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD, sub coordonarea europarlamentarului băcăuan Dragoș Benea, ar putea viza 27 dintre cele 85 de comune ale județului Bacău, dacă s-ar aplica pragul de 3.000 de locuitori.
Orașul Slănic-Moldova ar putea fi comasat cu Târgu Ocna, într-un scenariu prezentat chiar de liderul social-democrat.
Potrivit unei simulări bazate pe datele recensământului din 2021, aproape o treime dintre comunele județului (31%) s-ar afla sub pragul propus.
Cele 27 de comune au împreună aproximativ 59.300 de locuitori.
Impactul politic ar fi și el unul semnificativ, în special pentru PSD, care conduce 17 dintre primăriile vizate.
PNL ar avea 6 primării afectate, AUR 3, iar UDMR și Alianța Dreapta Unită câte una.
La pragul inițial de 1.500 de locuitori, doar două comune din județ ar fi intrat în procesul de reorganizare: Oncești (1.406 locuitori) și Itești (1.374 locuitori).
La 2.000 de locuitori, numărul ar crește la 6 comune.
La pragul de 3.000 de locuitori luat în calcul de PSD, lista ajunge la 27 de comune.
Cele 27 de primării vizate, grupate după partidul primarului ales în 2024, sunt:
– 17 comune conduse de primari PSD: Motoșeni (2.905 locuitori), Tamași (2.885), Lipova (2.853), Plopana (2.837), Dealu Morii (2.549), Strugari (2.307), Odobești (2.295), Sărata (2.257), Berești-Bistrița (2.175), Filipeni (2.132), Huruiești (2.029), Colonești (2.015), Roșiori (2.006), Tătărăști (1.857), Dămienești (1.614), Izvoru Berheciului (1.606) și Oncești (1.406).
– 6 comune conduse de primari PNL: Negri (2.516), Traian (2.512), Scorțeni (2.469), Prăjești (2.132), Secuieni (2.098) și Itești (1.374).
– 2 comune și un oras conduse de primari AUR: Bogdănești (2.399), Ardeoani (2.093) și Slănic-Moldova.
UDMR, o comună: Găiceana (2.467).
Alianța Dreapta Unită – o comună: Vultureni (1.552).
Cele mai populate comune de pe această listă sunt Motoșeni, Tamași, Lipova și Plopana, toate cu primari PSD și cu populații cuprinse între 2.800 și 3.000 de locuitori.
În cazul unei reorganizări, unele dintre cele 27 de comune ar putea fi absorbite de unități administrativ-teritoriale învecinate, în timp ce altele ar putea deveni centrele unor comune mai mari.
Prin urmare, includerea pe listă nu înseamnă automat dispariția fiecărei primării.
Reforma ar putea avea consecințe și pentru orașele județului.
Dragoș Benea a declarat că sunt analizate inclusiv comasarea orașelor care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori și reclasificarea unora dintre acestea în comune.
Europarlamentarul a oferit chiar exemplul județului Bacău, unde Slănic-Moldova ar putea fi comasat cu Târgu Ocna.
„E posibil să rezulte un oraș Târgu Ocna, la final”, a declarat Benea, referindu-se la cele două localități învecinate.
Conform recensământului din 2021, Slănic-Moldova are 4.011 locuitori, mult sub pragul de 10.000, în timp ce Târgu Ocna are 10.410 locuitori, depășind limita cu numai 410 persoane.
Astfel, Târgu Ocna s-ar menține la limită peste pragul demografic propus, în timp ce Slănic-Moldova ar putea pierde statutul de unitate administrativ-teritorială distinctă.
Localitatea și-ar păstra însă existența și denumirea, urmând să fie administrată în cadrul orașului rezultat din comasare.
În prezent, Târgu Onca este condus de primar PSD, iar stațiunea Slănic-Moldova de primar interimar AUR.
Benea a precizat că analiza finală ar urma să folosească populația rezidentă estimată de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025, astfel că încadrarea localităților ar putea suferi modificări.
La nivelul întregii țări, simularea care ia în calcul pragul de 3.000 de locuitori pentru comune și de 10.000 de locuitori pentru orașe indică aproximativ 1.700 de unități administrativ-teritoriale vizate, reprezentând peste jumătate dintre UAT-urile din România.
PSD ar fi partidul cu cele mai multe primării aflate pe această listă: 907, adică 54,7% din total.
PNL ar urma cu 570 de primării, reprezentând 34,4%.
Prin urmare, cele două mari partide ar suporta cea mai mare parte a impactului politic al reorganizării.
Dragoș Benea a estimat că o reformă de asemenea amploare ar putea duce la dispariția a 15.000-18.000 de funcții de aleși locali, respectiv primari, viceprimari și consilieri locali, începând cu următorul ciclu electoral, din 2028.
Reforma ar urma să fie pregătită până în martie 2027.




