Pentru cei care nu au înţeles de ce nu vom fi niciodată Capitală Europeană a Culturii

Pentru cei care nu au înţeles de ce nu vom fi niciodată Capitală Europeană a Culturii

Au trecut doar 5 luni de la momentul în care dosarul de candidatură al Iaşiului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost respins şi, se pare, nimeni nu mai este interesat de acest subiect. Mai mult, nimeni nu şi-a asumat clar acest eşec şi, din păcate, chiar şi astăzi mai sunt voci care spun că de fapt am fi fost nedreptăţiţi. Pentru cei care cred că dosarul Iaşiului a fost unul bun, dar şi pentru cei care au contribuit la acest eşec greu de digerat revenim astăzi cu câteva date, pentru a vedea de ce Iaşiul nu a avut faţă de Capitală Europeană a Culturii.

Aşadar, în dosarul de candidatură găsim următoarele inepţii debitate de către cei care au contribuit la cel mai răsunător eşec din istoria culturală a oraşului:

La punctul „De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii?”, descoperim că: Acest proiect, care pune în mişcare apetenţa pentru cultură şi spiritualitate a zonei, va fi un excelent mijloc de revigorare economică a zonei, de atenuare a gravelor disparităţi sociale şi de reducere a decalajelor existente între regiunile din România”.

La punctul „Explicaţi pe scurt profilul cultural general al oraşului dumneavoastră”, descoperim o altă expunere halucinantă: Este un oraş care cultivă educaţia şi excelenţa culturală de tip clasic, cu un public cultivat, dar conservator, mai puţin deschis la arta contemporană, la inovaţie şi avangardă”.

Mai aveau puţin şi ne făceau chiar proşti. Într-un mod voalat, dar tot proşti! Totuşi, câţi bani au încasat oamenii aceştia ca să ne facă proşti?

Mai departe, la întrebarea „În cazul în care titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)?, găsim următoarele răspunsuri date de cei care au creionat dosarul de candidatură: O accelerare a investiţiilor pentru infrastructura regiunii (va fi un excelent argument pentru a relua proiectul autostrăzii Est-Vest ce ar trebui să ofere o conexiune de transport între Ungaria şi Republica Moldova, proiect lăsat în aşteptare de autorităţile de la Bucureşti, care nu l-au integrat ca o prioritate în Master Planul de transport al României, stârnind o uriaşă reacţie civică în regiune (vezi proiectul „Moldova vrea autostradă!”) (…) ▪ redarea mândriei localnicilor printr-o reparaţie morală pentru stigmatul care apasă asupra moldovenilor din cauza reacţiilor denigratoare ale cetăţenilor din celelalte regiuni ale României, pentru care termenul moldovean desemnează în limbajul curent o categorie inferioară de cetăţeni”.

Deci, ca să înţelegem, organizăm evenimente culturale pentru a putea construi autostrăzi? Din nou, suntem făcuţi proşti tocmai de către cei care ar fi trebuit să demonstreze că suntem altceva decât „o categorie inferioară de cetăţeni”! Ce-i drept, cum ne dăm noi cu stângul în dreptul nu o face nimeni (asta ca să fiu soft).

Mergem mai departe şi la întrebarea „Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional?” descoperim alte şi alte răspunsuri de îţi stă mintea în loc: Strategia se bazează pe trezirea interesul publicului european şi internaţional pentru specificul spiritualităţii şi patrimoniului răsăritene. Vom utiliza mai multe tipuri de instrumente, după cum urmează: ▪ o campanie de informare şi lobby prin intermediul canalelor oficiale deja folosite, precum biroul europarlamentarului ieşean Cătălin Ivan, centrele culturale şi ambasadele europene existente în România sau acţiuni punctuale de prezentare a argumentelor care întemeiază candidatura Iaşului ▪ planul de comunicare şi marketing prevăzut în secţiunea 6, în care, pentru publicul internaţional, vom folosi, cu precădere, instrumentele de comunicare specifice pentru social-media, precum şi varianta în limba engleză a website-ului Fundaţiei „Iaşi-Capitală Culturală Europeană” ▪ campanii de advertising pentru evenimentele prevăzute în agendă folosind canalele mass-media naţionale şi internaţionale precum şi structurile de comunicare ale comunităţilor româneşti din diaspora”.

Ca să înţelegem, interesul publicului internaţional va fi trezit prin intermediul lui Cătălin Ivan, al unui site foarte prost construit şi cu ajutorul social media? Atât? Aşa? Trei lulele, trei surcele şi credeam că vom câştiga preselecţia naţională? Doamne fereşte!

Să continuăm. Avem următorul punct care trebuia tratat: „Descrieţi structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea activităţilor / principalelor evenimente care vor celebra anul”. Şi avem şi „realizarea” deştepţilor care s-au ocupat de dosar: Pe ansamblul său, programul are următoarele diviziuni: I. Punţi creative II. Celebrând diversitatea spirituală III. Dor şi călător IV. Puncte, puncte … Addendum. Carbon Copy”!

Nu intrăm în prea multe amănunte, doar vă subliniem existenţa unui capitol în structura imaginată de deştepţii de la Iaşi. Capitolul IV, intitulat „Puncte, puncte…” Nici măcar nu s-au obosit să găsească o denumire ceva mai normală, ca să nu spun inteligentă…

Există multe alte aspecte care te determină să te apuci cu mâinile de cap, pe care le vom tratat într-un episod următor. Deocamdată ne oprim, nu înainte însă de a-i înşira pe cei care şi-au adus contribuţia la realizarea acestui dosar care efectiv ne-a făcut de tot râsul:

Dan ALEXE

Iulian BOIA – director executiv

Florin CÎNTIC (coordonator) – director artistic

Costel DAMIAN, Elena DORNESCU, Bianca GRIGORIU, Cristina MODREANU, Oana MIRON, Sorin NICOLEANU, Cătălina PLAIU, Simona TĂNĂSESCU, Adriana ZAIŢ

Design: SEPTEMBER MEDIA

Layout: Doina BUCIULEAC

Credit Foto: Andrei CUCU, Ozolin DUŞA, Molina Visuals

Şi peste toţi aceştia tronează cel care şi-a rupt din preţiosul timp pentru a prezenta la Bucureşti această tentativă de dosar, viceprimarul cu atribuţii de primar Mihai Chirica.

Un comentariu la "Pentru cei care nu au înţeles de ce nu vom fi niciodată Capitală Europeană a Culturii"

  1. Constantin   31/03/2016 at 7:42 am

    Incompetenţa celor care au întocmit dosarul este „crasă”. Dacă îmi pare rău de civa că şi-a „murdărit „imaginea este domnul Căntec despre care ştim că poate mai mult.
    Iaşii reprezintă un model cultural chiar dacă va fi sau nu capitală a culturii. Um model de incultură este chiar acela de a folosi singularul pentru un substantiv propriu cu formă de plural. Doar poetic se poate utiliza, altfel denotă lipsă de cunoaştere. Dar să nu dăm vina pe nimeni (îi ştim prea bine cine sunt) pentru înrădăcinarea formei singulare a numelui acelui oraş pe care îl vrem modern, dar îl păstrăm medieval în comportament şi atitudine.

    Răspunde

Postaţi un comentariu

Adresa dvs de mail nu va fi afişată.