Potrivit unui clasament realizat de UrbanizeHub, orașul Iași este a opta administrație din România ca performanțe din zece. Pe primul loc este Cluj. Până și Reșița, Turda și Buzău ne-au luat-o înainte.
În 2017, UrbanizeHub a elaborat „Îndrumar pentru Primari”. Documentul prezintă o serie de priorități ce ar trebui să fie pe agenda fiecărui primar din România. Aceste priorități rămân de actualitate și acum, patru ani mai târziu. La finalul „Îndrumarului”, UrbanizeHub a prezentat un top cu cele mai eficiente 10 primării din țară.
La distanță de patru ani, topul a fost refăcut, adăugându-se criterii noi. „Conform Îndrumarului, cel mai important indicator pentru performanța unei administrații locale este forța sectorului privat. Fără un sector privat performant, nu contează cât beton și asfalt toarnă o primărie. Din păcate însă, foarte puține primării își asumă în mod direct un rol activ în dialogul cu sectorul privat. În cele mai fericite cazuri, primăriile au grijă să creeze condiții favorizante atunci când un investitor strategic anunță intenția de a veni la nivel local”, subliniază reprezentanții UrbanizeHub.
Ca atare, primul indicator luat în considerare a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. Datele acestea au fost suplimentate cu date disponibile separate pe programele Interreg, ce au adus venituri adiționale importante localităților din județele de graniță.
UrbanizeHub menționează că datele acestea pe fonduri europene nu reprezintă absorbție efectivă, ci toate proiectele europene contractate până în martie 2021. O altă mențiune necesară este că aceste sume reprezintă estimări.
Pe de altă parte, realizatorii clasamentului mai țin să precizeze că „accesul la fonduri europene este inegal pentru orașele din România. Regiuni mai sărace, precum Nord-Est au avut alocări mai generoase decât celelalte regiuni; județele din zona de graniță au avut acces la sume adiționale prin programele transfrontaliere Interreg; de asemenea, câteva orașe din țară (Iași, Timișoara, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Focșani, Botoșani, București) au avut acces dedicat la fonduri substanțiale pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Ca atare, unele orașe au avut condiții mai favorizante pentru a performa pe fonduri europene, deși nu toate au știut să beneficieze de lucrul acesta”.
Citește și Fiul profesoarei Bogdănici și-a luat nevastă de Cancan!
Datele pe fonduri europene au fost suplimentate cu o serie de alți indicatori, după cum urmează: PIB per cap de locuitor; Rata de promovabilitate la Bacalaureat; Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri; Populația la fiecare angajat din primărie; Cheltuieli de capital.
Descrierea administrativă a Iașului făcută de UrbanizeHub: „Iași. La mobilizarea de fonduri europene, Iașul a fost mereu în top. Din ce în ce mai mult, însă, Iașul iese în față cu dinamismul sectorului privat și implicarea societății civile. Chiar dacă Moldova are cel mai scăzut nivel de dezvoltare din România, are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Gândiți-vă numai că cea mai mare firmă românească de construcții (UMB), cel mai mare dezvoltator român (Iulius Group), cel mai mare lanț de retail românesc (Dedeman), și cea mai mare companie aeriană românească (Blue Air), sunt toate din Moldova. În lipsa unor firme mari din afară, capitalul românesc a venit să umple golul în Moldova. Aceste firme autohtone sunt mult mai bine ancorate la nivel local și sunt mult mai dispuse să se implice în dezvoltarea zonelor de unde se trag. Gândiți-vă că Iulius a investit la Iași 310 milioane Euro (mai mult decât toate fondurile europene atrase până acum de Primăria Iași), din care 85 milioane Euro au fost investiți în infrastructură publică (parcuri, drumuri, parcări, etc.). Pe deasupra, au creat sau facilitat prin investițiile făcute de ei crearea a 10.000 locuri de muncă în Iași. Nu e lucru puțin! Iașul este mereu pe firmament la nivel național și prin implicarea societății civile. Colegii și prietenii noștri de la CIVICA au organizat recent cel mai comprehensiv și mai ambițios proces de elaborare a unui portofoliu de idei/activități/proiecte cu implicarea largă a cetățenilor și actorilor de la nivel local. Puteți afla mai mult despre acest proces aici: https://www.solutiicolaborative.ro/ . Ce e clar este că o comunitate ce se implică activ în definirea propriului viitor este mult mai câștigată de cât o comunitate ce se lasă ghidată numai de o mână de oameni, și exemplul lor ar trebui urmat și de alții”.