Nu există maşină în lume care, la un moment dat, să nu fi posedat un „brăduţ mirositor” atârnat de oglinda retrovizoare. Dar, cine a avut strălucita idee a inventării lui? Citiţi în continuare mica istorie a unei mari invenţii…
Într-o zi, la Watertown (statul New York), în urmă cu 60 de ani, cercetătorul german Julius Samaan a făcut cunoştinţă cu un furnizor de lactate.
Această întâlnire întâmplătoare avea să schimbe istoria interiorului automobilelor.
Samaan a părăsit Germania nazistă pentru a studia botanica, în Canada, şi în mod particular parfumul coniferelor din pădurile Marelui Nord.
Furnizorul de lapte a profitat de întâlnirea cu omul de ştiinţă pentru a i se plânge de mirosurile neplăcute pe care trebuie să le suporte în maşina sa.
Agasat de lăptar, Samaan a luat decizia de a inventa un produs capabil să neutralizeze mirosurile neplăcute din maşină şi să facă viaţa şoferilor ceva mai agreabilă.
După câteva experimente şi manipulări de esenţe forestiere, Julius Samaan a reuşit să sintetizeze în 1954 un parfum „de pădure” pe o bucată de hârtie având forma unui brad.
Bucuros de rezultatul obţinut, chimistul a multiplicat mirosurile şi culorile invenţiei sale şi le-a propus spre vânzare staţiilor de benzină din regiunea în care locuia.
Conceptul i-a sedus imediat pe automobilişti şi în felul acesta a luat naştere primul deodorant pentru maşini.
Din acel moment, „arborele magic”, care reproducea mirosul pădurilor de conifere pe o bucată de hârtie, a acaparat întregul peisaj auto mondial.
În acest moment, în lume, se produc mai mult de 60 de arome diferite pentru deodorantele de maşină.
În ceea ce priveşte vânzările la nivel mondial, acestea au depăşit un miliard de bucăţi.