Creștinii ortodocși și romano-catolici îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României, deoarece a propovăduit creștinismul pe acest teritoriu și a botezat primii locuitori pe țărmul apusean al Mării Negre.
După porunca lui Iisus de a face cunoscută Evanghelia în lume, lui Andrei, cel dintâi chemat la apostolie, i-a revenit prin sorți și zona Mării Negre, el propovăduind creștinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia și Țarigrad (Constantinopol). Apostolul a botezat greci și geto-daci din aceste teritorii și a hirotonit primii episcopi și preoți, așa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare. În felul acesta se explică faptul că episcopia cea mai veche de pe teritoriul României este cea de la Tomis, Constanța de astăzi.
Odată cu urcarea lui Decebal pe tronul Daciei, raporturile cu Roma s-au înrăutățit. Sfântul Andrei a continuat să convertească la creștinism numeroși localnici. Un ecou negativ la curtea imperială l-a avut puterea de convingere a Sfântului Apostol asupra surorii lui Egheat, Maximilia. Personaj influent, Egheat era numit marele persecutor al creștinilor iar convertirea surorii lui la creștinism a fost considerată un afront la adresa celor care se închinau în fața idolilor.
Răzbunarea lui a fost cruntă. Sf. Apostol Andrei a fost pironit pe crucea pe care o purta cu sine, în formă de X. În timpul supliciului, s-a stârnit o mare furtună, care i-a izgonit pe cei care asistau la cumplita scenă. La rugăciunea Sfântului Andrei, furtuna s-a potolit și martirul Andrei a trecut la cele veșnice în ziua de 30, anul 87 (după alte surse 97), la vârsta de aproape 90 de ani.
Pe teritoriul țării noastre au rămas semnele trecerii acestui sfânt: locuința din peștera situată pe Valea Casimcei, o alta în localitatea Basarabi-Murfatlar, renumita Fântână a Sfântului Apostol Andrei de la Mănăstirea Dervent, de numele căreia se leagă numeroase minuni, dar și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sfântul Apostol Luca, adusă de Sfântul Andrei și descoperită în Biserica Mănăstirii Nămăiești din județul Argeș.
Moaștele Sfântului Andrei au fost aduse la Constantinopol și așezate în Biserica Sfinților Apostoli în anul 357. În timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moaștele în Italia, în catedrala din Amalfi. În 1462, în timpul Papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit în Patras, orașul martiriului său.
Frate mai mic al Sfântului Apostol Simon, Petru, inițiat din copilărie să scrie și să citească Legea și cărțile profeților, Sf. Apostol Andrei a fost un valoros martor la primele cruciade din istoria creștinismului. Scrierile sfinte istorisesc că Sf. Andrei avea chemare spre înțelegerea tainelor dumnezeiești.
De sărbătoarea Sfântului Andrei, 644.994 de români își aniversează onomastica, dintre care 322.667 sunt bărbați, iar 322.327 sunt femei.