Am văzut după alegerile din 11 decembrie că fiecare ziar din Iași, și nu numai, și-a dat cu părerea despre cine vor fi parlamentarii din Iași. Unii, care își spun liderii presei ieșene, au făcut niște supoziții de îți venea să râzi cu gura până la urechi.
Alții, care se cred deontologi și mari analiști, au venit cu niște nume de parlamentari de aveai senzația că rezultatele alegerilor sunt de fapt altele. Au fost și unii care l-au văzut pe Vasile Șalaru senator… și tot așa.
Nimeni, însă, nu a stat să facă niște calcule simple pentru a se apropia cât mai mult de realitate.
Nord Est News este singurul site din România care a dat numele exact al deputaților și senatorilor din Iași încă din noaptea alegerilor.
Calculele noastre au fost făcute plecând de la procentele obținute de fiecare partid, precum și de la Legea 2008/2015.
Vezi „Cine sunt deputații și senatorii pe care Iașiul îi va trimite în Parlament?”
O să vă explicăm și dumneavoastră cum se fac aceste calcule.
Aşadar, la Iaşi aveam următoarele date:
Pentru Camera deputaţilor: numărul total al voturilor exprimate – 245.708 ( PSD – 119.249 voturi, PNL – 49.338 voturi, USR – 23.966 voturi, PMP – 16.182 voturi, ALDE – 13.336 voturi).
Pentru Senat: numărul total al voturilor valabil exprimate – 246.028 (PSD – 119.217 voturi), PNL – 47.764, USR – 26.121 voturi, PMP – 16.044 voturi, ALDE – 14.731 voturi.
Luăm, de exemplu, coeficientul electoral pentru Camera deputaţilor şi avem:
a) 245.708: 12 (numărul de deputaţi repartizaţi judeţului Iaşi) = 20.475,6666 (coeficientul electoral – acesta trebuie să fie fără zecimale, nerotunjit).
b) vedem acum de câte ori intră acest coeficient electoral în totalul voturilor obţinute de fiecare partid în parte şi stabilim câte mandate le revin:
– PSD – 119.249 : 20.475 = 5,84 (5 mandate înainte de redistribuire)
– PNL – 49.338 : 20.475 = 2,40 (2 mandate)
– USR – 23.966 : 20.475 = 1,17 (1 mandat)
– PMP – 16.182 : 20.475 = 0,79 (0 mandate)
– ALDE – 13.336 : 20.475 = 0,65 (0 mandate)
Aşadar, au fost câştigate 8 mandate de drept (din cele 12 repartizate).
Calculele noastre, chiar dacă s-au bazat în noaptea de 11 spre 12 decembrie doar pe rezultate parţiale şi/sau provizorii) au constat în urmărirea voturilor la nivel naţional şi în aplicarea aliniatului 7 din articolul 94. În felul acesta, după redistribuirea calculată de noi) am ajuns la 6 mandate pentru PSD, 3 pentru PNL, 1 pentru USR, 1 pentru PMP şi 1 pentru ALDE.
Calculele au fost făcute în mod similar şi pentru Senat, dar cu datele specifice acestei camere a Parlamentului.
Mai jos aveți Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (text actualizat la data de 14 septembrie 2016).
Articolul 94, la aliniatul (6) arată cum se fac calculele înainte de redistribuire:
„Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:
a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;
b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;
c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;
d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;
e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat”.
Aliniatele următoare din același articol explică, pe înţelesul tuturor, şi cum se face repartizarea voturilor pe fiecare partid, alianţă etc care a trecut pragul electoral.