Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare este una dintre marile sărbători ale bisericii creștine. Sărbătoarea marchează trecerea de la vară la toamnă și este, totodată, Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocși și catolici în fiecare an pe data de 15 august.
Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălțarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.
Potrivit bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înștiințată printr-un înger de trecerea ei la cele veșnice, iar apostolii, aflați în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduși pe nori pentru a fi prezenți la acest eveniment.
Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu.
Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a găsit gol.
În timp, în cuvântările părinților bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credința că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos și luată cu trupul în împărăția cerurilor.
În unele zone ale țării, în dimineața zilei Sfintei Maria, femeile merg la biserica, unde împart struguri, prune, faguri de miere, și apoi în cimitir, pentru a tămâia mormintele.
La țară se obișnuiește ca de Sântămaria Mare să fie angajați pândarii în vii și să fie „legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.
De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie și se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefațează deschiderea sezonului de nunți (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morților.
Prin unele zone ale țării, în ajunul sărbătorii, 14 august, numită „Ziua cercurilor Sfintei Mării”, oamenii se adună și povestesc despre bunătatea și minunile Maicii Domnului.
În unele părți ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morților”, fiind pomeniți toți cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, și la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriți cei care poartă acest nume.
În ziua praznicului, femeile merg la biserică și duc cele mai frumoase flori din grădină, o „colivă de struguri”, prune și faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaților, „să fie de sufletul lor”.
În Maramureș, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradițiile și obiceiurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează.
Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie).
Mai multe lăcașuri de cult din țară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului își serbează, joi, hramul.
În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului și pelerinaje.
În satul tradițional, pe 15 august se deschidea un important sezon al nunților, care ținea până la intrarea în postul Crăciunului.
Cu ocazia Sfintei Maria se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Perioada dintre cele două sărbători, numită Între Sântămarii, se considera timp optim pentru semănăturile de toamnă.
Tot pe 15 august bărbații schimbau pălăria cu căciula, cei care mai erau văzuți cu pălărie după sărbătoare fiind ironizați.
Tot de Sfânta Maria se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă.
Citește și 4 lucruri care vă salvează viața pe caniculă
