Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, va rămâne suspendat din postul de chirurg la Spitalul Municipal din Huși, județul Vaslui,până ce justiția se va pronunța în privința acuzațiilor de luare de mită care i se aduc.
După ce Tribunalul ieșean a respins cererea lui Tătaru de anulare a deciziei de suspendare, a venit rândul Curții de Apel să o confirme.
Magistrații au acceptat doar ușoara modificare a două fraze din decizia Tribunalului, ca să nu pară că acesta s-a pronunțat deja în privința vinovăției lui Tătaru.
Nelu Tătaru a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată.
Procurorii au invocat 57 de situații în care Tătaru, ca medic, ar fi luat ca șpagă de la pacienții săi sume cuprinse între 50 și 500 de lei, dar și produse alimentare, inclusiv ouă sau găini.
Tătaru a fost pus sub control judiciar în octombrie anul trecut, ocazie cu care i s-a interzis să mai exercite profesia de medic în vreun spital public.
Cu această ocazie, conducerea spitalului din Huși a dispus suspendarea de drept a contractului de muncă al acestuia.
În decembrie, Tătaru a fost trimis în judecată pentru 26 de acte materiale de luare de mită.
Cu această ocazie, contractul său de muncă a fost suspendat din nou, dar la inițiativa angajatorului.
Tătaru a contestat decizia de suspendare, invocând faptul că „nici o dispoziţie legală specifică profesiei de medic nu prevede că o astfel de faptă ar fi incompatibilă sau nedemnă cu profesia de medic”.
De asemenea, el a afirmat că se afla în relații proaste cu managerul spitalului, suspendarea putând fi astfel privită ca un act de dușmănie.
A reproșat și lipsa unei durate maxime a suspendării, aceasta putând dura „și 100 de ani”.
Plângerea lui Tătaru a fost respinsă de magistrații Tribunalului, ca neîntemeiată.
Judecătorii au apreciat că faptele de care era acuzat medicul erau suficient de grave pentru a justifica suspendarea din funcție.
Și hotărârea Tribunalului a fost contestată.
În apelul său, Tătaru a apreciat că decizia de suspendare a contractului său de muncă nu fusese motivată, ea neconținând referiri la trimiterea sa în judecată, la săvârșirea unor fapte de luare de mită și nici justificări în sensul că aceste fapte ar fi incompatibile cu funcția de chirurg.
Justificarea suspendării trebuia practic „ghicită”.
De asemenea, Tribunalul nu analizase starea de conflict dintre Tătaru și managerul spitalului.
n aprecierea fostului ministru, acest conflict nu putea fi separat de suspendarea din funcție.
Tătaru și-a reluat afirmația că nicio lege nu stabilește clar o incompatibilitate între calitatea de medic și luarea de mită, apreciind totodată că Tribunalul îi încălcase prezumția de nevinovăție.
Magistrații Curții de Apel au fost de acord cu Tătaru doar în privința termenilor folosiți de judecătorii Tribunalului în hotărârea lor.
În două situații se putea vorbi de neglijențe de limbaj accidentale care se aflau în dezacord cu prezumția de nevinovăție.
Acestea nu erau însă suficiente pentru a se putea spune că ar fi influențat hotărârea instanței inferioare.
Curtea de Apel a dispus ca într-un punct al hotărârii Tribunalului, formularea „infracțiunea pentru care este judecat contestatorul a fost comisă” să fie înlocuită cu „infracțiunea pentru care este judecat contestatorul se presupune că ar fi fost comisă”, iar formularea „este trimis în judecată pentru fapte de corupție în formă continuată (32 de acte materiale), fapt care nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost gratificat de pacienţi în condiţii legale” cu „este trimis în judecată pentru presupuse fapte de corupție în formă continuată (32 de acte materiale), acuzația vizând tocmai presupusa nelegalitate a obținerii unor foloase necuvenite în antiteză cu o gratificare legală”.
Decizia Curții de Apel este definitivă.
Citește și Țineți demența la distanță!
