Care sunt fundamentele ştiinţifice pe baza cărora trebuie să folosim aţa dentară?
În opinia Asociaţiei americane a stomatologilor, dar şi a jurnaliştilor de la Associated Press, lucrurile sunt puţin diferite faţă de ceea ce avem tendinţa de a crede.
Aplecându-se asupra literaturii de specialitate din ultimii 10 ani, jurnaliştii de la AP au analizat 25 de studii care comparau spălatul pe dinţi simplu cu spălatul pe dinţi urmat de folosirea aţei dentare.
Toate au condus la acelaşi rezultat, proba eficacităţii utilizării aţei dentare este „slabă, extrem de incertă”.
Un studiu din 2015 vorbeşte despre „lipsa de eficacitate” a acestei practici, în timp ce un alt studiu, din acelaşi an, concluzionează că „majoritatea studiilor nu reuşesc să demonstreze că aţa dentară este general eficientă în înlăturarea tartrului”.
Un singur studiu, publicat în 2011, asigură că aţa dentară poate reduce inflamarea gingiilor, dar a fost extrem de criticat de specialişti.
Ancheta realizată de AP s-a aplecat şi asupra studiilor citate de apărătorii aţei dentare.
Acestea, însă, au fost realizate ori pe o perioadă foarte scurtă de timp (două săptămâni), ori pe un eşantion restrâns de persoane (25 de subiecţi).
Atenţie! Lipsa probelor care să ateste eficacitatea aţei dentare nu înseamnă neapărat că trebuie să o aruncaţi.
Wayne Aldredge, preşedintele parodontologilor americani, arată că eficacitatea aţei dentare ar putea fi mai mare în cazul persoanelor care prezintă riscul de a dezvolta afecţiuni gingivale, al fumătorilor şi al diabeticilor.
Citește și Gândiţi-vă de două ori înainte de a vă lăsa barbă. Vă puteţi îmbolnavi fără să vă daţi seama!
Sursa foto: HuffPost